Pe mama n-o interesează ce notă iau, vrea doar să învăț

Sistemul de pedepse și recompense încurajează schimbarea comportamentului la copii sau adulți, pe termen scurt. În termen lung, imediat ce constrângerea va fi eliminată, ei vor recurge la vechile obiceiuri.

Am fost acum ceva ani la o conferință susținută de Alfie Kohn în România și am rămas cu următoarele idei:

  • Când copiii sunt pedepsiți sau recompensați, se generează o schimbare a comportamentului pe moment, datorită fricii de pedeapsă sau bucuriei de a obține o recompensă. Pe termen lung însă în lipsa pedepsei sau a recompensei, comportamentul va fi cel nedorit de noi.
  • Notele sunt un sistem de recompense. Dacă părintele se interesează de notele obținute la școală, copilul va face orice ca să îi facă pe plac părintelui, inclusiv să copieze, să mintă etc.

Ce e de făcut pentru a modela un anumit comportament pe termen lung?

În cazul comportamentului nedorit, eu am ales să urmez calea consecințelor naturale. Dacă Vlad varsă un pahar cu apă, nu sar cu gura pe el, că nu e atent niciodată etc, ci îi spun să ia mopul sau cârpa și să strângă. Stă prea mult timp la calculator, nu mai avem timp să ne jucăm sau să citim sau îi atrag atenția, când se ridică că e amorțit și că îl doare capul. Nu își pune hainele la rufe, rămâne fără haine curate. Realmente s-a întâmplat să plece dimineața la școală cu chiloți sau alte haine murdare pescuite de prin cameră.

Se bate cu vreun coleg, îl întreb ce s-a întâmplat și discutăm despre cum ar fi putut să gestioneze situația în alt fel. Aici simt că deja a suportat consecințele prin ceea ce s-a întâmplat la școală și faptul că m-a sunat învățătoarea. Pentru mine e important să simtă că sunt alături de el, că e normal să se înfurie tare câteodată și că vreau să îl ajut să învețe să gestioneze emoțiile puternice. Asta bine-nțeles, după ce s-a liniștit și au trecut acele emoții. Ce îi spun? Ne uităm la ce declanșează furia. ”Când ai început să te enervezi? Ai observat că se întâmplă ceva cu tine?” ”Ce puteai să faci ca să eviți bătaia?” Vlad știe că se supără tare când cineva îi face o nedreptate lui sau altcuiva de exemplu. 

Când e vorba de lecții, tot cu consecințele am lucrat și l-am lăsat să se ducă cu ele nefăcute la școală și să fie certat. Eu îi aduc aminte să le facă, el tot amână, până se ajunge în situație de criză. Pare că nu își dorește să fie certat, îi place să fie printre cei buni din clasă, așa că ziua următoare mă roagă să îl ajut să recupereze și le face.

Dacă lipsește de la școală, el se preocupă să ceară lecția și temele de la colegi.

Citește și Cum facem temele cu Google

Când vine de la școală îl întreb ce face și atât. Despre ce a făcut la școală discutăm mai târziu, după ce se relaxează un pic. În ultima vreme chiar am observat că a început să își facă temele cu colegii, în timp ce mă așteaptă să îl iau.

Notele pe care le ia nu mă interesează. De fiecare dată când îmi spune că a luat o anume notă, eu îl întreb pentru ce și îi pun întrebări din temă sau test. După care subliniez faptul că a știut pentru că a repetat sau n-a știut pentru că nu a vrut să recapituleze înainte. Când îl încurajez să citească și el îmi face pe plac, vine mândru și îmi spune că a citit 12 pagini. Eu îl întreb: ”Despre ce a fost vorba? Ce a mai făcut Elsa?”, invitându-l să îmi povestească despre conținutul citit și discutând diferite întâmplări care apar.

Când m-a întrebat pentru a nu știu câta oară de ce trebuie să știe el la română substantivul sau la mate, cifrele romane, mi-a venit inspirația și i-am spus: ”Când vei avea un copil, așa cum suntem noi acum, te va întreba la rândul lui despre lecții și tu vei putea să îl ajuți și să îl susții.” A fost evident că l-a impresionat ceea ce i-am spus.

Ieri îmi povestește: ”I-am spus lui Marius că nu pot să mă mai joc. Marius îmi răspunde: ”Da n-ai luat FB? Negociază și tu să stai mai mult.” Și eu i-am spus ”Pe mama n-o interesează ce notă iau, ea vrea doar să învăț” Nu mă lasă să stau mai mult dacă iau notă bună, nici nu mă pedepsește dacă iau proastă, mă ajută să repet lecția.”

Am fost tare mândră de noi amândoi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *